RAPORT MCV: Atitudinea politicienilor poate submina încrederea în justiția din România. Reacția lui Iohannis

„Inculparea și condamnarea a numeroși politicieni cunoscuți din România constituie un semnal că tendința generală spre independența justiției este pozitivă. Aceeași tendință poate fi observată în sondajele de opinie pe tema percepției asupra independenței justiției și încrederii în sistemul judiciar”, arată raportul Comisiei Europene elaborat în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV).

Chiar dacă documentul constată o evoluție în ceea ce privește independența justiției, acesta consemnează că încrederea în sistemul judiciar din România poate fi subminată de atitudinea politicienilor care, împreună cu mass-media, lansează atacuri împotriva instituțiilor judiciare și a magistraților: „Atacurile puternice îndreptate împotriva magistraților și a sistemului judiciar de către mass-media și politicieni rămân o amenințare serioasă pentru ireversibilitatea luptei anticorupție”, mai arată raportul.

„Însă, după cum au stabilit rapoartele MCV, există și o reacție la această tendință: criticile politicienilor și presei la adresa magistraților și instituțiilor judiciare au fost frecvente, atacurile la adresa Direcției Naționale Anticorupție (DNA) continuând să se intensifice în anul 2016. Riscul este ca această atitudine critică să submineze încrederea publică în întregul sistem judiciar, mai ales când criticile vin din partea instituțiilor guvernamentale sau Parlamentului”, subliniază raportul Comisiei Europene.

Oficialii europeni au menționat ca amenințare la adresa activității desfășurate de Direcției Naționale Anticorupție și modificările legislative „menite în mod clar să slăbească sau să reducă domeniul de aplicare al infracțiunii de corupție”. Formularea face aluzie la ordonanțele ministrului Justiției, Florin Iordache, referitoare la grațiere și la modificarea Codurilor Penale, aflate în centrul discuțiilor din sfera justiției, care „au reprezentat o provocare majoră la adresa independenței sau eficacității DNA”, fapt care ar atrage după sine reevaluarea progreselor.

În fapt, acestea sunt și menționate explicit în raport, la capitolul în care oficialii europeni detaliază evoluția reformelor privitoare la Codurile Penal și Civil, a căror finalizare a fost îngreunată de mai multe„deficiențe”. Concret, raportul arată că abordarea legislativă imprevizibilă din Parlament a complicat și mai mult punerea în acord a acestor Coduri cu deciziile Curții Constituționale, mai ales că„o serie de modificări importante aduse Codului penal și Codului de procedură penală de către Guvern (…) nu fuseseră încă adoptate la sfârșitul legislaturii în decembrie 2016, în timp ce în Parlament se acorda atenție unor modificări care au suscitat controverse pe motivul că slăbeau cadrul legal anticorupție, chiar dacă ele nu au fost adoptate. La 18 ianuarie 2017, Guvernul a prezentat spre consultare două proiecte de ordonanțe de urgență, una privind grațierea și una de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală”.

Astfel, CE vine cu recomandări referitoare la Codul penal și Codul de procedură penală, sugerând că reformele în acest sens ar trebui încheiate, „iar Parlamentul ar trebui să își pună în practică planurile de adoptare a modificărilor prezentate de Guvern în 2016, după consultarea cu autoritățile judiciare”. Tot în problema modificărilor legislației penale, oficialii europeni recomandă ca Guvernul și Parlamentul să asigure transparența totală și să ia în considerare opinia autorităților cu expertiză, mai ales în ceea ce privește Codul penal și Codul de procedură penală, legile anticorupție, legile în materie de integritate (incompatibilități, conflicte de interese, avere ilicită), legile justiției (referitoare la organizarea sistemului justiției), precum și Codul civil și Codul de procedură civilă, inspirându-se din transparența procesului decizional pusă în practică de Guvern în 2016″:

Mai mult, CE recomandă și adoptarea unor criterii obiective pentru ridicare imunității parlamentarilor, astfel încât să existe asigurări „că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție”. În plus, oficialii europeni sugerează și că Guvernul ar putea lua în calcul modificarea legii, în așa fel încât imunitate miniștrilor să fie limitată pe perioada mandatului.

„Parlamentul ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitările de ridicare a imunității și ar putea organiza o dezbatere publică astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii și societatea civilă să poată reacționa”, se mai arată în Raport.

De altfel, raportul menționează și faptul că practica legislativă din România „permite introducerea bruscă a unor modificări prin intermediul Parlamentului, scurtcircuitând practica mai bunei legiferări și etapa consultărilor și îngreunând sarcina de a demonstra sustenabilitatea cadrului juridic în domenii precum corupția”, subliniid că este nevoie de o cooperare„loială” între instituții, cu respectarea principiului independenței justiției.

CE precizează că rapoartele privind MCV elaborate de Comisie în 2014, 2015 și 2016 au evidențiat, totuși, o tendință pozitivă și un bilanț care indicau progrese importante și sporirea caracterului ireversibil al reformei. Această tendință este confirmată în raportul din 2017, înregistrându-se în continuare un bilanț solid al instituțiilor judiciare și un impuls puternic imprimat de guvernele succesive pentru a consolida măsurile de prevenire a corupției.

„O analiză retrospectivă a celor 10 ani de la instituirea MCV arată că, în pofida unor perioade în care reformele și-au încetinit ritmul și au fost puse sub semnul întrebării, România a înregistrat progrese majore în direcția îndeplinirii obiectivelor de referință ale MCV. De asemenea, Comisia consideră că nu ar trebui să se stabilească o legătură între MCV și alte domenii ale dreptului UE.Cu toate acestea, o serie de aspecte esențiale identificate în rapoartele anterioare nu au fost încă soluționate, astfel încât Comisia nu poate concluziona în prezentul raport că obiectivele de referință sunt îndeplinite în mod satisfăcător. Prin urmare, raportul identifică o serie de recomandări esențiale menite să conducă la încheierea procesului MCV. Majoritatea acestor recomandări se axează pe responsabilitatea și răspunderea autorităților româneși pe garanțiile interne necesare pentru a asigura caracterul ireversibil al rezultatelor”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

Oficialii europeni critică, însă, lipsa procedurilor transparente de numire a șefilor marilor Parchete, arătând că, deși candidații nu au ridicat probleme de integritate și nici nu au fost persoane controversate, e nevoia de implementarea unei proceduri transparente prin care aceștia să fie selectați.

„În ceea ce privește numirea judecătorilor și a procurorilor, ultimul raport MCV a identificat 2016 ca an de probă pentru numiri. Acesta a fost cazul în ceea ce privește numirea procurorilor-șefi și a adjuncților acestora. În termeni de rezultate, niciunul dintre candidații numiți nu a ridicat probleme de integritate și profesionalism și nici nu a suscitat controverse în rândul magistraților sau al societății civile, iar unii dintre candidați aveau deja rezultate foarte solide. Cu toate acestea, procesul utilizat nu a permis introducerea unei proceduri clare, deschise și transparente pentru selectarea tuturor candidaților, care să se consolideze într-un sistem stabil și permanent”, se mai arată în raport.

Klaus Iohannis: Sunt îngrijorări referitoare la faptul că cele două proiecte de OUG ar putea afecta lupta anticorupție

La scurt timp după publicarea raportului, a venit și reacția președintelui Klaus Iohannis, care s-a declarat mulțumit de concluziile potrivit cărora România a înregistrat progrese în cadrul Mecanismului, ținând să menționeze că un rol important l-a jucat și Guvernul Cioloș.

„Raportul confirmă faptul că Guvernul instalat în anul 2015 a contribuit major la îndeplinirea obiectivelor MCV și a avut un aport decisiv pentru acest raport favorabil. Raportul MCV confirmă că România a menținut un parcurs sustenabil în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor mecanismului, astfel că pentru prima dată este menționată modalitatea de finalizare a mecanismului. Astfel, Comisia Europeană a emis 12 recomandări, iar îndeplinirea acestora va conduce la încheierea MCV”, a transmis președintele printr-un comunicat de presă.

Șeful statului nu a ratat ocazia de a vorbi din nou despre cele două proiecte de ordonanță puse în dezbatere publică de Ministerul Justiției, opinând că ele îi îngrijorează pe oficialii europeni pentru că afectează cadrul legal pentru cobaterea corupției: „Președintele României atenționează asupra îngrijorărilor formulate în raport cu privire la faptul că cele două proiecte de Ordonanță de Urgență puse în consultare publică de Guvern în ziua de 18 ianuarie a.c. ar putea afecta cadrul legal pentru combaterea corupției”, se mai arată în sursa citată, concluzia fiind aceea că finalizarea MCV depinde de luarea deciziilor corecte, care să nu lase progresele obținute să fie puse sub semnul întrebării. „Guvernul României și actuala majoritate parlamentară trebuie să înțeleagă că doar sprijinind în continuare eforturile pentru întărirea reformelor în domeniul justiției și combaterii corupției vor contribui la consolidarea statului de drept și ridicarea MCV”, a concluzionat Iohannis.